duminică, 30 mai 2010

Tacere

La capatul liniei, in fundul sacului, in golul absolut e un moment de liniste si de uitare. Atunci cand ura se opreste, lacrimile se intrerup la jumatatea drumului catre barbie, visele nu mai sunt si nici nu au fost, iar inima nu mai pompeaza sange. E liniste absoluta, nu sunt ganduri, nu e rau nu e nici bine, nu e nimic. Si urmeaza momentul 2:50 al piesei de mai jos, fuori dal mondo, trezirea zbuciumata si ascutita, cu furnicaturi in palme cu un nod marinaresc in gat, cu un urlet acut, puternic inabusit deodata in inertia zilei de maine.

Niciun comentariu: